Monday, March 13, 2017

EX-STUDENT

For English, see below.

     Am amânat destul de mult scrierea acestui articol şi nu-i vorba neapărat de lipsă de inspiraţie, ci de propria-mi nesiguranţă. Chiar şi cu susţinerea celor apropiaţi, încă mi-e teamă de reacţii. Dar în fine, în general nu mi se reproşează că nu trec direct la subiect, aşa că n-o s-o mai lungesc: am început o facultate în Olanda în august 2016 iar la sfârşitul semestrului, deci la finalul lui 2016, am renunţat.
     
     Acum, să.. "clarificăm" nişte lucruri. Universitatea a fost de arte liberale şi nu, asta nu înseamnă că am studiat pictură, sculptură, muzică. Din câte ştiu eu, conceptul ăsta e de pe la greci, iar materiile care alcătuiau aceste „arte liberale” erau studiate pentru că oamenii aveau nevoie de ele astfel încât să devină cetăţeni responsabili şi demni de a lua decizii în cetate. Acum, ideea asta presupune trei dimensiuni: ştiinţe sociale (gen psihologie, sociologie), ştiinţe umaniste (filosofie, literatură) şi ştiinţe exacte (mate, biologie). În primul an, trebuie să studiezi cel puţin o materie din fiecare domeniu, deşi tu poate vrei să te specializezi pe ştiinte sociale. Poţi să le şi combini, chiar până în anul trei. Trebuie, totuşi, când termini, să ai cel puţin două materii pe care le stăpâneşti bine.

     Sună fain, nu? „Păi ce te-a determinat să renunţi?” Băi, nu-i că sunt eu super-sprirituală acum, dar mai ascult de ce-mi spune intuiţia, iar în momentul în care am simţit o greutate apăsându-mă pe piept şi, imediat după, am devenit incapabilă să respir (a se înţelege, niciodată nu mi s-a mai întâmplat aşa ceva), m-am gândit că poate am nevoie de o pauză. Anul anterior oricum a fost destul de.. intens din multe puncte de vedere şi chiar avusesem o discuţie cu mama legată de posibilitatea unui gap year, dar nu am stat mult pe gânduri: chiar voiam la facultate.
© THE LUNATOUR
Maira Gall